Adevărul din Spatele Avuției: Substraturile Fragilității Economice
În ultimii zece ani, românii au asistat la o creștere spectaculoasă a averii lor nete. Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), între 2014 și 2024, stocul de active imobiliare deținut de populație s-a dublat, iar portofoliul de active financiare aproape s-a triplat. Deși aceste statistici indică o prosperitate aparentă, realitatea economică este mult mai complexă: consumul depășește veniturile disponibile, iar economisirea este, în termeni reali, negativă.
Avantajele Iluzorii ale Bogăției: O Fundație Nesigură
Într-o economie afectată de șocuri externe, creșterea averii ar trebui să fie un stabilizator esențial. Totuși, mulți români trăiesc pe datorie sau își susțin nivelul de trai pe fondul economiilor din trecut. Rata negativă de economisire dezvăluie că veniturile disponibile sunt complet consumate și chiar depășite. Drept urmare, românii își păstrează stilul de viață prin împrumuturi sau prin consumarea rezervelor acumulate.
Paradoxal, în ciuda deficitului de economisire, românii continuă să investească, în special în locuințe, explicând rata excepțională de deținere a proprietății – 94,3% dintre gospodării dețin o locuință, cel mai mare procent din Uniunea Europeană. Această tendință se evidențiază chiar și în rândul celor aflați în risc de sărăcie, ceea ce sugerează o cultură puternic înrădăcinată în proprietate, indiferent de venit.
Concentrarea Avuției și Persistența Inegalității
Creșterea avuției nu a fost distribuită uniform. Inegalitatea veniturilor persistă, cu top 10% din populație deținând 41% din venitul național înainte de impozitare. Acest lucru se reflectă într-un nivel ridicat al inegalității și în sectorul bancar.
Deși 68% din populația peste 15 ani are un depozit bancar, polarizarea este semnificativă. O mică pondere a deponenților (0,6% sau 84.400 de persoane) deține 28% din volumul depozitelor, cu o valoare medie a depozitului de 1,06 milioane lei (aprox. 210.000 euro). În contrast, restul de 99,4% dintre deponenți (14,9 milioane de persoane) au economii medii de doar 15.500 lei (aprox. 3.000 euro).
Dependența de Credit: Un Drum Nesigur
Consumul a fost puternic stimulat de creșterea salariului minim și de condițiile financiare stabile. Consecința? O creștere de 14% a consumului individual efectiv în trimestrul IV din 2024, față de anul anterior. Totuși, o parte semnificativă a acestui avans provine din creditare. Între aprilie 2024 și martie 2025, creditele noi acordate populației au crescut cu 41,7%, cu dinamici accelerate atât în sectorul ipotecar, cât și în cel de consum.
Cu toate acestea, expansiunea pare să fi atins un vârf: din decembrie 2024, ritmul creditării s-a temperat vizibil. Datoria totală a populației a crescut rapid, ajungând la 218 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, cu un avans de 9% într-un singur an – comparativ cu doar 2% în 2023.
Viitorul Sub Semnul Întrebării
Privind spre viitor, românii se confruntă cu o imagine marcată de incertitudine. Intensificarea tensiunilor comerciale internaționale și presiunile inflaționiste pot afecta veniturile disponibile și pot transforma comportamentele de consum. Dacă modelul economic actual – bazat pe proprietate imobiliară, consum susținut de credite și inegalitate ridicată – nu se adaptează noilor condiții, riscurile pentru stabilitatea financiară a gospodăriilor ar putea deveni critice.
