Criza Bugetară: O Provocare Majoră pentru Economia României!
Se crede adesea că bugetul public este doar o chestiune de politică, însă adevărul este mult mai complex! Când finanțarea devine o provocare, efectele se răsfrâng asupra întregului sector privat. Dacă statul se împrumută la costuri ridicate, gospodăriile și companiile resimt imediat povara. Așa cum afirmă un expert din Banca Națională, „nu există excepții: este o povară colectivă serioasă”.
România se confruntă cu o dublă criză de încredere, atât internă, cât și externă. Pe de o parte, românii își pierd încrederea în instituțiile statului, iar pe de altă parte, credibilitatea țării pe plan internațional este în scădere. Deficitele gemene de 8–9% din PIB nu mai pot fi acoperite din surse interne, iar deficitul bugetar estimat pentru 2024 a crescut alarmant de la 6% la 9,3% din PIB. Piețele financiare, care apreciază predictibilitatea, nu au avut parte de repere clare în ultima vreme.
Criza Bugetară: Trei Pași Pentru Redresare
Ce trebuie să facă România pentru a ieși din această situație? Expertul sugerează un parcurs în trei etape. Primul pas este creșterea eficienței cheltuielilor publice, inclusiv închiderea „găurilor” bugetare. Al doilea pas implică consolidarea veniturilor, având în vedere decalajul semnificativ în colectarea taxelor, exemplificat prin TVA. Evaziunea fiscală nu poate fi tolerată într-o societate funcțională.
Dacă, după aceste două etape, resursele rămân insuficiente pentru servicii publice de calitate, abia atunci devine justificabilă o majorare a impozitelor. Aceasta este o ultimă soluție, dar nu una dorită.
Cât de Mare Este Statul Român?
În comparație cu alte țări, România are un stat relativ mare, iar dimensiunea acestuia a crescut semnificativ în ultimii ani. Totuși, nivelul de redistribuire rămâne redus. Un stat mic nu garantează prosperitatea, iar studiile sugerează că cele mai multe economii cu cheltuieli publice scăzute sunt adesea mai puțin dezvoltate.
Estimările plasează nivelul optim al cheltuielilor publice între 15% și 30% din PIB, însă unele cercetări arată că acest procent poate ajunge la 40% fără a afecta semnificativ creșterea economică, atâta timp cât există o guvernanță eficientă. În concluzie, dimensiunea statului nu este decizivă; ceea ce contează cu adevărat este eficiența instituțională.
România se află pe un drum critic, iar liderii BNR sunt cu sângele înghețat de perspectivele economice. Rămâne de văzut dacă își vor asuma responsabilitatea de a corecta aceste probleme urgente!
Etichete: criza bugetară, deficit PIB, încredere publică, lideri BNR, reforme economice
