Franța Respinge Cererea de Extrădare a Prințului Paul de România
Într-o mișcare neașteptată, Curtea de Apel din Paris a decis miercuri să nu-l extrădeze pe Paul de România, cunoscut pentru descendența sa regală controversată, către autoritățile române. Acesta era solicitat de București pentru a-și ispăși o pedeapsă cu închisoarea într-un caz complex de trafic de influență legat de moștenirea regală.
Motivele Refuzului: Franța Intervine în Cazul Prințului
Paul Philip al României, la vârsta de 76 de ani, s-a declarat încrezător în justiția franceză după verdictul instanței. Președintele Camerei pentru extrădări a subliniat că mandatul de arestare emis de România era “disproporționat”, în ciuda justificărilor prezentate.
Un Precedent în Justiție: Hărțuirea Procedurală Încetează
Judecătorul a clarificat că decizia se bazează pe admisibilitatea mandatului, fără a intra în fondul acuzațiilor. Avocata lui Paul, Miriame Laichi, a salutat verdictul ca un pas important împotriva “hărțuirii procedurale inacceptabile” și un angajament față de statul de drept.
Acuzații de Trafic de Influență și Implicațiile Lor
Paul de România se confruntă cu acuzații de colaborare cu o rețea de escroci din 2006, încercând să revendice proprietăți moștenite de la familia regală. După exilul regal impus de regimul comunist în 1947, aceste proprietăți au fost confiscate, determinând conflicte juridice ulterioare.
Condamnarea și Pașii Următori
În decembrie 2020, Paul a fost condamnat la trei ani și patru luni pentru trafic de influență și complicitate, alături de alte 18 persoane, cu un prejudiciu estimat de 145 milioane de euro pentru statul român. Un prim mandat de arestare a fost emis imediat după condamnare.
Impactul Deciziei CJUE asupra Extrădării
O solicitare anterioară de extrădare a fost respinsă în noiembrie 2023 de către Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris, din cauza neregularităților procedurale din România. Bucureștiul a reînnoit cererea, susținându-se pe o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a interpretat acțiunile Parisului ca nesigure pentru principiul “încrederii reciproce” în UE.
Încotro se îndreaptă cazul? Povestea captivantă de justiție internațională continuă să dezvăluie noi capitole!
