Era Ceaușescu cu adevărat un lider de excepție sau doar o iluzie?
Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă, strigând „Libertate!” și declanșând o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea regimului Ceaușescu. Cu toate acestea, ideea că în comunism „era mai bine” a câștigat popularitate în rândul multor români. Într-o societate în care frustrările economice actuale sunt tot mai evidente, generațiile mai tinere își formează părerea despre dictatură pe baza poveștilor și percepțiilor transmise de părinți și bunici.
Ce spun românii despre regimul comunist?
Peste 55% dintre românii chestionați consideră că regimul comunist a fost, mai degrabă, un lucru bun pentru România. Această nostalgie se reflectă în convingerea că „Ceaușescu a fost un lider bun”, iar printre argumentele susținătorilor acestei idei se numără afirmații precum: „înainte era mai puțină corupție” și „România era respectată pe plan extern pentru că Ceaușescu discuta cu toți liderii importanți ai lumii”. Dar cât de adevărate sunt aceste aserțiuni?
Corupția în comunism: o realitate dureroasă
Corupția era o parte structurală a sistemului comunist, infiltrată în toate colțurile societății. De la vârful statului până la baza societății, corupția era omniprezentă. „Toată lumea dădea șpagă, toată lumea primea”, spun istoricii. În sistemul comunist, instituțiile nu erau în slujba cetățeanului, ci a statului și a partidului. „Singura instituție din România era Nicolae Ceaușescu”, mai afirmă aceștia, subliniind cum puterea era concentrată într-o singură persoană.
România pe scena internațională: o iluzie?
În perioada 1965-1973, România a cunoscut o formă limitată de emancipare în politica externă. Cu toate acestea, după anii ’80, țara a intrat într-un regim de izolare severă. Relațiile internaționale favorabile cu statele occidentale au fost doar o iluzie, alimentată de dorința Occidentului de a folosi România ca pe o unealtă împotriva Uniunii Sovietice. „Ceaușescu a fost folosit de diplomația occidentală pentru a crea probleme în lagărul comunist”, explică experții, dezvăluind cum imaginea de lider independent era doar o fațadă.
Realitatea dură a dependenței de sovietici
Mulți nu își dau seama că România nu era o țară suverană. Era înregimentată în Pactul de la Varșovia și depindea de resursele sovietice. De exemplu, după căderea regimului din Iran, Ceaușescu a fost obligat să se întoarcă la URSS pentru petrol, plătind în valută forte. Aceasta a dus la sărăcirea populației în anii ’80, când lipsurile alimentare și raționalizarea au devenit reguli cotidiene.
Ce ne învață trecutul?
Discursurile despre suveranitate și independență erau doar iluzii menite să controleze populația. România nu era atât de puternică pe cât părea. Ceaușescu a reușit să își construiască o imagine grandioasă, dar în realitate, regimul său era marcat de corupție și dependență externă. Astăzi, este esențial să ne amintim de adevărul istoric pentru a evita repetarea greșelilor din trecut. Adevărul despre Nicolae Ceaușescu și regimul său este mult mai complex decât simpla nostalgie pe care o simt unii români. Este timpul să privim dincolo de iluzii și să înțelegem cu adevărat ce a însemnat comunismul pentru România.
