Ministerul Energiei Își Protejează Prioritățile Energetice
Ministerul Energiei din România a stârnit un val de discuții prin propunerea sa de a renegocia Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu scopul de a amâna termenul limită pentru închiderea termocentralelor pe cărbune. Ministrul Sebastian Burduja a argumentat că, deși închiderea a 1.755 MW până la 1 ianuarie 2026 este prevăzută în PNRR, această măsură nu este realistă din punct de vedere al circumstanțelor actuale.
Impactul Asupra Prețurilor la Energie
Prețurile energiei ar putea suferi o creștere semnificativă, avertizează Burduja, dacă termocentralele pe cărbune ar fi închise conform planului inițial. El subliniază că securitatea energetică a României este o prioritate care nu poate fi compromisă. În plus, din momentul preluării mandatului, ministrul nu a închis nicio centrală pe cărbune și a reactivat grupul Rovinari 5, un simbol al rezilienței energetice, blocat anterior timp de mulți ani.
Provocările Tranziției Energetice
Grupurile pe gaz, menite să înlocuiască termocentralele pe cărbune, se află încă în etapa de licitație. Prețurile ridicate ale turbinelor nu au făcut decât să complice lucrurile. Burduja susține că fondurile din PNRR ar putea fi mai eficient utilizate pentru a dezvolta parcuri solare și eoliene, contribuind astfel la depășirea țintelor de energie verde.
Dependența de Importuri de Energie: O Realitate Alarmantă
Între 2009 și 2022, România a închis peste 7.000 MW din capacitățile sale pe cărbune și gaz, crescând astfel dependența de importurile energetice, în special din Serbia și Bulgaria. „Care este rațiunea?”, întreabă retoric Burduja, punând sub semnul întrebării logica unei astfel de strategii.
Un Apel la Rațiune
Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a confirmat dialogul cu Comisia Europeană pentru amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune până la finalizarea planului de investiții necesar. El afirmă că aceasta este o problemă de interes național, crucială pentru siguranța energetică a României.
Deciziile care vor fi adoptate în viitorul apropiat vor avea repercusiuni semnificative asupra viitorului energetic al țării. Rămâne de văzut cum va reacționa Uniunea Europeană la aceste solicitări și ce măsuri vor fi implementate pentru a echilibra obiectivele de mediu cu nevoile energetice imediate ale României.
