România, aproape de un punct critic financiar!
Într-un moment în care România și-a văzut PIB-ul pe cap de locuitor crescând semnificativ, atingând aproape 80% din media Uniunii Europene în 2024, un raport recent al Comisiei Europene lansează un semnal de alarmă asupra stabilității economice a țării. Deși veniturile gospodăriilor au înregistrat o creștere, creșterile salariale din sectorul public au generat deficite bugetare și de cont curent îngrijorătoare.
Provocări structurale și economice majore
Raportul subliniază că infrastructura învechită, capacitatea limitată de cercetare și dezvoltare, alături de deficitul de personal calificat, frânează potențialul României de a evolua către o economie bazată pe producție cu valoare adăugată ridicată. Urgența de a susține sectorul privat pentru a transforma modelul de creștere economică este mai mare ca niciodată.
Deficitele în creștere și riscurile asociate
Deficitul public și cel de cont curent au atins cote alarmante, ajungând la 8,4% din PIB, cu cheltuieli interne în creștere de 19,9% în 2024. Salariile din sectorul public și transferurile sociale, inclusiv pensiile, sunt principalele motoare ale acestei creșteri. Comisia Europeană avertizează că, fără măsuri de consolidare bugetară și reforme structurale, deficitele vor rămâne mari, amplificând vulnerabilitățile economice ale țării.
Reforme întârziate și consecințele lor
Deși unele reforme esențiale, precum revizuirea sistemului de impozite și taxe, trebuiau realizate până la 30 aprilie, progresul este lent. Cu o rată de ocupare de doar 69,5% pentru persoanele între 20 și 64 de ani, România se situează printre ultimele state din UE. Situația este agravată de rata scăzută de participare a femeilor și tinerilor pe piața muncii și de numărul mare de persoane implicate în agricultura de subzistență.
Acces limitat la finanțare
Sectorul bancar din România rămâne mic, iar accesul la finanțare pentru întreprinderi este precar. Peste jumătate dintre antreprenori consideră creditele bancare costisitoare, iar 72% din investiții provin din surse proprii. Incertitudinea fiscală și legislativă reprezintă bariere semnificative pentru investițiile pe termen lung.
Infrastructura, o piedică în calea progresului
Investițiile în infrastructura de transport sunt insuficiente și ineficiente, România având una dintre cele mai scurte și mai puțin dense rețele de transport din UE, cu doar 997 km de autostrăzi. Întârzierile și lipsa investițiilor afectează mobilitatea și atractivitatea transportului feroviar, care rămâne parțial electrificat și învechit.
Achizițiile publice, între opacitate și ineficiență
Sistemul de achiziții publice din România se confruntă cu probleme serioase de transparență și eficiență. În pofida eforturilor de îmbunătățire, progresele sunt limitate. Este necesară o profesionalizare rapidă a personalului și stabilirea unor criterii clare pentru propunerile de finanțare, astfel încât să se asigure o competiție echitabilă.
În concluzie, România se află la un moment de cotitură crucial. Fără reforme decisive și investiții strategice în infrastructură și sectorul privat, viitorul economic al țării rămâne în pericol, iar avertismentele Comisiei Europene subliniază severitatea provocărilor economice actuale.
