România, prinsă în capcana importurilor: De ce exportăm subvenții și importăm bulion?
România traversează o criză alimentară de proporții, iar datele statistice sunt îngrijorătoare. În prima jumătate a anului, importurile de alimente au atins valoarea de aproximativ 6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 33 de milioane de euro pe zi, conform Institutului Național de Statistică. Această situație ridică întrebări serioase, mai ales când ne uităm la vecinii noștri din Polonia, care par să ne depășească la fiecare pas.
Merele importate din Polonia: Un simbol al neputinței autohtone
Un incident recent a revoltat părinții din Voinești, o regiune renumită pentru merele sale. Elevii au primit la școală mere importate din Polonia, stârnind reacții vehemente. O mamă a scris pe rețelele de socializare: „La școală astăzi s-au dat la gustare mere din Polonia. Aici, unde ne cad merele în creștetul capului!” Această întâmplare ilustrează perfect paradoxul în care ne aflăm.
Deficitul comercial: O spirală descendentă
Deficitul comercial al României este în creștere alarmantă. În timp ce Polonia a transformat un deficit de -12,3 miliarde de euro în 2009 într-un excedent de 13,5 miliarde de euro în 2023, România a trecut de la -7 miliarde de euro la un îngrijorător -35 miliarde de euro. Aceasta este o dovadă clară a direcției economice greșite pe care o urmează țara noastră.
Falia structurală din industria alimentară
Industria alimentară din România se confruntă cu o criză profundă. Deficitul în acest sector a crescut de peste șapte ori, de la -0,4 miliarde de euro la -3 miliarde de euro. Cele mai afectate produse sunt carnea, peștele, lactatele, fructele și legumele. Importăm masiv din țări precum Germania, Italia și Bulgaria, în timp ce Polonia devine un jucător major pe scena europeană, fiind al treilea exportator de ciocolată din UE.
Produse cu deficit alarmant
Statisticile sunt devastatoare: la dulciuri, raportul dintre importuri și producție este de peste 6 la 1. În cazul sucului de mere, raportul ajunge la 2 la 1, iar la pește la 30 la 1. La bulionul de roșii, România importă 95% din consumul intern, cu un raport de 14 la 1. Aceste dezechilibre sunt rezultatul unor politici greșite și al unei dependențe excesive față de piața europeană.
Multinaționalele și deficitul comercial
Giganții din industria bunurilor de larg consum, precum Nestlé și Mars, contribuie la deficitul comercial, „exportând” anual aproximativ 1 miliard de euro către România. Fără fabrici locale, aceste companii își cresc doar vânzările, amplificând deficitul. Spre deosebire de Mondelez, care investește în Polonia, România rămâne o piață de consum fără producție locală.
Producția românească: O umbră a potențialului
România produce doar 4,5% din merele europene, în timp ce Polonia contribuie cu aproape 30%. La carne de vită, avem doar 0,6%, iar la carne de porc, doar 1,5%. Aceste cifre ar trebui să ne îngrijoreze, deoarece reflectă o ineficiență cronică în utilizarea resurselor agricole.
Ferme mici și ineficiență
Dimensiunea medie a unei ferme în România este de 3,7 hectare, comparativ cu 130 de hectare în Cehia. Comasarea fermelor se desfășoară cu un ritm lent, iar majoritatea fermierilor au peste 65 de ani. Această ineficiență se reflectă în clasamentele europene, România fiind la coada listei în ceea ce privește zootehnia.
Dependența de importuri
România importă anual 220 de milioane de litri de lapte din întreaga Europă, iar mierea provine din China. Producția de lapte a scăzut drastic, iar în prezent, țara noastră produce doar 4,2 milioane de tone, un randament pe animal mult mai mic decât în alte țări europene.
O soluție necesară: Schimbarea mentalității
Pentru a corecta deficitul, este esențial să schimbăm mentalitatea: trebuie să trecem de la „vindem ce producem” la „producem ce se cere”. Crearea unui grup de lucru format din fermieri, procesatori și autorități ar putea fi cheia. Este momentul să investim în fabrici locale și să ajutăm companiile românești să crească și să devină competitive pe piața internațională.
Etichete: criza alimentară, deficit comercial, importuri alimente, producție românească, subvenții agricole
