Românii se mută la 36 de ani! Află de ce stau cu părinții!
Într-o lume în continuă schimbare, tinerii din România par să adopte o abordare diferită în ceea ce privește independența locativă. În timp ce mulți europeni își părăsesc casa părintească la o vârstă relativ fragedă, românii aleg să-și construiască propriul cămin abia la 36 de ani. Această tendință ridică întrebări interesante despre factorii care influențează decizia de a rămâne mai mult timp în sânul familiei.
Viața confortabilă a tinerilor români
Adrian, un tânăr de 24 de ani din București, este un exemplu clasic al acestei tendințe. Lucrează în IT și are un venit considerabil, dar continuă să locuiască cu părinții. De ce? Pentru că mama lui îi oferă un confort greu de găsit în altă parte: îi gătește, îi spală hainele și face cumpărăturile. În ciuda visului său de a-și cumpăra un apartament, Adrian nu se grăbește. „Cine știe, poate voi pleca din țară”, spune el, preferând să aștepte o potențială scădere a prețurilor imobiliare.
Vârsta medie la prima locuință
Conform datelor Eurostat, românii amână să plece de acasă până la 30 de ani în cazul bărbaților și 25,4 ani în cazul femeilor. În ceea ce privește creditele pentru locuințe, românii iau primul credit la o vârstă medie de 36 de ani, comparativ cu 34 de ani în Europa. Cum se situează alte țări?
- Belgia: 27 de ani – cei mai tineri cumpărători!
- Franța și Austria: 31 de ani.
- Germania: 34 de ani.
- Spania: 41 de ani – cei mai în vârstă!
- SUA: 36 de ani.
Cum stăm în comparație cu vecinii?
În sudul Europei, tinerii stau cu părinții până la 30 de ani, iar accesul la locuințe devine din ce în ce mai dificil. De exemplu, în județul Cluj, tinerii au nevoie de aproximativ 11 ani pentru a-și cumpăra un apartament de două camere, în timp ce în județe precum Giurgiu, acest timp scade la doar 6 ani!
De ce rămân tinerii acasă?
Mulți tineri aleg să se întoarcă la părinți din cauza dificultăților financiare. Andrei, de 26 de ani, s-a mutat cu prietena sa, dar după ce și-a pierdut locul de muncă, s-a întors acasă, lăsând-o pe Izabela să suporte toate cheltuielile. Această situație nu afectează doar tinerii, ci și părinții lor, care simt că intimitatea le este invadată.
Un exemplu extrem din SUA
În New York, un cuplu a ajuns în instanță pentru a-l convinge pe fiul lor de 30 de ani să se mute. Acesta a refuzat toate propunerile de a părăsi casa familiei, chiar și când părinții i-au oferit bani pentru a pleca!
Concluzie
România se află într-o situație unică, unde tinerii aleg să rămână acasă mai mult timp decât în alte țări europene. Aceasta are atât efecte pozitive, cât și negative, dar cu siguranță ridică întrebări despre viitorul tinerilor și despre independența lor în societate.
Etichete: comparație europeană, independență financiară, mutare tardivă, tineri români, viața cu părinții
