UE se pregătește pentru un împrumut masiv: Ce se ascunde în spatele acestei mișcări riscante?
Uniunea Europeană se află în fața unei decizii istorice care ar putea redefini modul în care funcționează blocul comunitar. Într-o mișcare fără precedent, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, propune extinderea capacității Bruxelles-ului de a împrumuta sume colosale de la investitori internaționali, tratând Uniunea ca pe o singură entitate financiară. Această inițiativă îndrăzneață este menită să finanțeze eforturile de război în Ucraina și să ofere un răspuns rapid la crizele neprevăzute, dar stârnește controverse intense în rândul statelor membre.
Planul de împrumut: avantaje și provocări
Deși această măsură ar putea părea un pas logic în fața provocărilor actuale, nu toate statele membre sunt la fel de entuziasmate. Țările cunoscute pentru prudența lor fiscală, precum Germania și Țările de Jos, exprimă îngrijorări serioase. Acestea se tem că datoria comună ar putea submina stabilitatea economică a Uniunii Europene și ar putea conduce la o dependență periculoasă de împrumuturi externe.
Gunther Krichbaum, ministrul german pentru Europa, a declarat: „Nu putem avea programe finanțate din împrumuturi”, subliniind astfel opoziția fermă a Germaniei față de această propunere. Deși Berlinul a manifestat recent o deschidere mai mare față de cheltuielile interne, amintirile datoriilor acumulate în timpul pandemiei de Covid-19 sunt încă proaspete.
Împrumuturile comune: o soluție riscantă pentru țările cu datorii mari
Pentru țările cu datorii mari, precum Italia și Franța, împrumuturile comune reprezintă o oportunitate atractivă. Acestea ar putea beneficia de rate ale dobânzilor mai mici, ceea ce le-ar permite să-și gestioneze mai eficient finanțele publice. Totuși, temerile țărilor frugale sunt justificate. „Împrumuturile nu fac decât să transfere povara financiară către viitor”, avertizează un diplomat al UE, subliniind riscurile asociate cu această strategie.
Un sistem de împrumuturi cu condiții
Conform propunerii de buget, statele membre ar putea solicita împrumuturi de la UE, dar ar trebui să le ramburseze dacă cheltuielile lor depășesc sumele alocate inițial. Această condiție este văzută ca un compromis necesar pentru a asigura sustenabilitatea financiară a Uniunii. Susținătorii acestei idei afirmă că „nu s-a întâmplat niciodată ca un stat membru să nu-și achite un împrumut UE”, încercând să liniștească temerile țărilor frugale.
Oportunități pe piețele financiare
Pe piețele financiare, datoria comună a UE este deja tratată ca una emisă de organizații supranaționale. Comisia Europeană dorește să consolideze această percepție, transformând-o în obligațiuni de stat, ceea ce ar reduce și mai mult costurile de împrumut. Datoria UE beneficiază de un rating AAA, făcând-o atractivă pentru marii investitori care caută să-și diversifice portofoliile.
Calea spre un sistem de împrumuturi global
Cu toate acestea, drumul către transformarea împrumuturilor comune într-o alternativă viabilă la obligațiunile suverane este presărat cu obstacole. Olivier Blanchard, un economist de renume, subliniază importanța creării unei piețe mari și consistente de obligațiuni ale UE pentru a avea un impact global. „Împrumuturile sporadice nu vor fi suficiente”, avertizează el.
În concluzie, viitorul împrumuturilor comune ale UE rămâne incert, dar ele se conturează ca o mișcare strategică cu implicații majore pentru întreaga Uniune. Urmăriți cu atenție evoluțiile!
